Plecai din Bucureşti cât mai devreme posibil ca să scapi de praful maşinilor dinainte. Adică nu era nimic pavat, asfaltat nici vorbă. Era drum de praf, drum de ţară. […] Era greu de acces ca mijloace de locomoţie, că trenul te ducea ca şi acum, până la Mangalia. Şi de acolo se mergea pe jos la 2 Mai, sau cu o căruţă. Sau pe urmă cu o maşină locală. Dar nu, erau căruţele la început. […] Ştiu că aveam probleme cu trenul. Luai un tren până la Constanţa, luai un alt tren până la Mangalia. Era un drum de acces greu. Cum vă spun, era o călătorie pentru venirea de la Bucureşti, era uşor dramatic. Că dacă te sculai târziu şi plecai târziu aveai probleme cu praful. Toată lumea se grăbea să o ia înaintea celorlalţi. Făceai tu praful! Egoişti. (râde) (8)